În vacanță pe schiuri 2010!

În weekendul de 17-19 decembrie 2010 s-a deschis oficial pârtia Kalinderu din Buşteni.

Drept urmare, am început şi cursurile de schi cu primii cursanţi.

Vicuţa şi Firel au venit tocmai din Focşani, iar Fabian din Bucureşti.

Vremea a fost excelentă, senin, cu momente de ninsoare dar şi foarte frig.

Vineri la ora 10 dimineaţă noi inauguram pârtia, proaspăt bătătorită de ratrac.
Având în vedere că erau foarte puţini schiori, ne-am bucurat de linişte, de toată platforma de la baza pârtiei şi am putut să ne desfăşurăm lecţia în voie.

Primele mişcări de încălzire au fost mai dificile. Era necesar să ne dezmorţim membrele astfel încât să evităm riscul de întinderi musculare.
Apoi am încălţat schiurile şi am făcut primii paşi alunecaţi. Cu siguranţă primele senzaţii de alunecare, de lipsă de control sunt un pic greoaie şi anormale. Dar asta nu este motiv de panică, căci uşor uşor începem să ne obişnuim cu schiurile în picioare.
Facem şi pauze de ceai pentru hidratare, pentru odihnă, pentru a mai discuta şi a răspunde la întrebări.

Prima întrebare care se aude, în general, este: Când urcăm cu telescaunul?


Nerăbdarea, dorinţa de a simţi că zbori pe schiuri este inevitabilă… este cea care ne ajută să exersăm la baza pârtiei, ne dă îndârjire, motivaţie şi încredere în propriile picioare.
Cu cât înaintăm în exerciţii de diferite dificultăţi, cu atât simţim că ne apropiem mai mult de scopul final… acela de a aluneca din vârful pârtiei.

Uneori mă gândesc şi mă simt şi eu entuziasmată împreună cu cursanţii, odată cu paşii progresivi pe care îi fac.
Mă bucur de fiecare dată când execută corect, îi încurajez şi sper ca în ora următoare să trecem la alte exerciţii mai dificile pentru a putea ajunge să nu mai urcăm o bucată de pârtie cu schiurile paralele căutând linia pantei.

În acelaşi timp, nu las să treacă cu vederea un element care nu e executat corect. Sunt conştientă că dacă se sare un exerciţiu, următorul nu se poate efectua. Cursul de învăţare are o notă progresivă care se bazează pe elemetele anterioare. Cu cât se exersează mai mult, cu atât cursantul devine mai încrezător, mai relaxat pe schiuri.

În luna ianuarie vom continua cursurile şi sper să putem ajunge la punctul de a avea control pe schiuri ca să trecem la etapa următoare!

Mulţumesc foarte mult pentru participare celor prezenţi.
M-a impresionat dorinţa voastră de a învăţa cât mai bine şi corect, motivaţia de a continua, de a vă concentra la ceea ce aveaţi de făcut.

Totodată am avut ocazia să fac 2-3 coborâri cu Elena, care a făcut cursul de iniţiere anul trecut (vreo 5-6 weekenduri).

M-am bucurat foarte mult că nu a uitat ce a învăţat, am văzut-o mult mai sigură pe ea anul ăsta şi chiar a început să coboare singură pârtia.
Acum se poate bucura şi de compania prietenilor pe pârtie, căci schiul este un sport de socializare, de prietenie.
Bineînţeles că este loc de perfecţionare, de învăţare a virajelor paralele (fără plug) cu greutatea pe piciorul din vale.

Cu această ocazie le-am făcut tuturor poze în timp ce exersau, pentru a se vedea ca într-o oglindă şi a conştientiza mai bine ceea ce trebuie să facă pe viitor.

Sper să ne revedem curând!