Vacanţa de iarnă pe schiuri – februarie 2010

Aici găsiți oferta de cursuri de schi pentru 2018!

 

Perioada 1-5 februarie 2010 mi-am luat concediu şi am plecat împreună cu Vasi spre Buşteni-Kalinderu, pentru a da lecţii de schi copiilor şi nu numai.
Primii cursanţi au fost Bianca şi Cătălin, doi fraţi foarte simpatici de 11, respectiv 12 ani cu care am lucrat în fiecare zi 4 h, de luni până vineri.

BIANCA

CĂTĂLIN

Au lucrat amândoi foarte intens, cu multă ambiţie şi dăruire. Joi dimineaţă am urcat cu telescaunul şi am încercat să facem primele viraje pe pârtia adevărată. Cătălin a mers fără probleme, Bianca avea un pic frică la început… la a doua coborâre a fost mult mai bine şi a făcut progrese enorme în ceea ce priveşte FRICA.

A mai şi căzut… chiar acrobatic 🙂

BRAVO BIANCA şi CĂTĂLIN!

Mi-a făcut mare plăcere să lucrez cu voi… şi vă mai aştept la cursuri de perfecţionare!

Între timp am mai lucrat cu alţi copii, cel mai mic avea 3 ani şi cel mai mare în jur de 45 de ani.

Vi-l prezint pe Tudor, copilaşul de 3 ani care stătea pe picioarele lui la coborâre!

Ea este Mălina, 8 ani… care mi-a spus indignată că unii colegi îi spun „Măslina”!! 🙂 Cu Mălina am lucrat puţin, vreo 4h, dar a fost foarte interesant. A învăţat plugul!

Ea este Ruxandra, 7 ani, clasa a II-a!!! Ea avea o vorbă: „Ce amuzant este să înveţi să schiezi!” şi încă una tot de la ea: „D-na Felicia, este ceva în neregulă!”

Cu Ruxandra am avut noroc să urc de câteva ori pe pârtia nouă amenajată pentru începători!
Asta este o privire din deal!

Cu ea am lucrat mai multe zile, câte două ore pe zi… S-a descurcat excelent, făcea virajele după beţe fără probleme!

Ruxandra ne revedem la anul pe pârtie :))))

Am lucrat cu mulţi alţi copii, dar din păcate nu am apucat să fac poze!
Le mulţumesc tuturor pentru încredere şi pentru colaborare!

Sper să ne revedem în curând!!!

Jurnal de curs 30-31 ianuarie şi 6-7 februarie 2010

Weekendul 30-31 ianuarie l-am avut ocupat cu 6 cursanţi, toţi din Bucureşti, care se aflau pentru primele dăţi pe schiuri.
Am ales staţiunea Buşteni, pârtia Kalinderu pentru 7 h de curs!

Să vă prezint cursanţii:

ELENA

IULIAN

MARIUS

SÂNZIANA

RALUCA

Şi CRISTINA pe care din păcate nu o am în poze! Sper să ma ierte… de data asta 🙂

Nu are rost să prezint în ce a constat cursul şi care au fost etapele învăţării (ăsta fiind un secret profesiona).
Aş vrea doar să trag nişte concluzii.

A fost foarte interesant să lucrez cu toţi, să identific la fiecare particularităţile şi mişcările înnăscute pentru a aduce îmbunătăţiri.
Am lucrat foarte mult la capitolul încredere, siguranţă, poziţia de bază, controlul vitezei, oprire, derapaj.
M-a impresionat dorinţa fermă de a învăţa, de a efectua corect exerciţiile, de a înţelege mecanismele logic şi practic; dorinţa de a depăşi limitele.

Faptul că am lucrat progresiv, le-a redat încrederea în forţele proprii şi curajul de a duce la capăt învăţatul, măcar până la virajele paralele.
Drept dovadă, Elena şi Sânziana au venit şi în weekendul următor, 6-7 februarie, pentru a continua lucrul. Lor li s-a alătura Cristina S. cu care am făcut o oră individuală, pentru a le prinde din urmă pe celelalte. Din fericire Cristina a fost foarte operativă şi am lucrat împreună cu toate trei, următoarele ore. Am mai exersat la baza pârtiei unele elemente necesare unei coborâri în siguranţă.

În cosecinţă, sâmbătă după-amiază am urcat cu telescaunul. Prima coborâre a durat vreo oră şi ceva, timp în care am încercat să exemplific şi să corectez mişcările mai puţin reuşite. Frica încercam să o lăsăm în pădure şi să ne concentrăm pe ceea ce aveam de făcut! De multe ori ne-a reuşit, alte ori mai puţin… cu ocazia asta fetele au învăţat să şi cadă, să se ridice… şi cel mai important, SĂ CONTROLEZE SCHIUL.

Duminică dimineaţă, fiind mai liberă pârtia, la ora 9 am fost primele în vârf şi am făcut primele viraje pe urmele ratracului.
Acum a fost mult mai bine, mai multă relaxare, mai mult control şi mai multă siguranţă. Am reuşit să facem 7 coborâri chiar bunicele din punct de vedere tehnic. Au gustat un pic şi din virajul paralel pe care îl vom exersa în weekendul ce urmează, la Sinaia.

Mulţumesc fetele pentru participare şi colaborare… abia aştept weekendul ce vine, când ni se vor alătura şi Cristina I., Marius, familia Stănescu.
Voi face două grupe, căci voi aţi progresat foarte mult şi sper ca pe viitor, să reuşim să facem o şerpuire frumoasă pe toată pârtia 🙂

Feedback-urile participanţilor le găsiţi aici.

Jurnal de curs 24 ianuarie 2010, Kalinderu

Aici găsiți oferta de cursuri de schi pentru 2018!

Duminică, 24 ianuarie, am organizat în colaborare cu Asociaţia Montană Carpaţi (fiind membră a acestei organizaţii), un CURS DE SCHI, gratuit, destinat membrilor sitului Carpati.org.

Scopul acestei organizări a fost acela de promovare a acestui sport, de iniţire şi încurajare a tinerilor pentru SCHI.

S-au adunat 11 persoane, cu vârste cuprinse între 20-35 de ani, toţi fiind colegi de site sau colegi de ture montane.

Locul întâlnirii a fost la Buşteni, pe pârtia Kalinderu, care se află la poalele Muntelui Caraiman.

Se anunţa un weekend foarte geros şi chiar mă gândem dacă o să mai vină lumea pe asemenea vreme. Din fericire nu s-a speriat nimeni, şi la ora 12,00 eram toţi adunaţi, nerăbdători să începem primele instructaje.

Am făcut cunoştinţă şi am explicat cum se alege bocancul, schiul şi beţele.

Vorbisem cu Dl Marciu, cu câteva zile înainte, pentru a fi pregătiţi cu echipamentele de schi (clăpari, schiuri, beţe) pentru 10 cursanţi.

Au fost la înălţime, în 15 minute eram toţi echipaţi, gata de aventură!

Primele cuvinte…

Definiţia schiului: este un sport care dezvoltă echilibrul în alunecare!!!!

Asta este cel mai important de ştiut şi de conştientizat!

De ce?

Alunecarea nu este un lucru natural pentru noi de aceea avem nevoie de a învăţa cum să ne păstrăm echilibrul. Tendinţa noastră este să ne lăsăm pe spate în momentul alunecării.

Am început cu încălzirea! Lucru care l-am văzut foarte rar la schiori! Este o mare greşeală să nu se facă un pic de strech înainte de orice coborâre, sau alte elemente tehnice!

Acest aspect l-am întreprins de la antrenamentele de atletism, fiecare antrenament trebuia început cu o încălzire!

De ce?

În primul rând pentru a evita accidentările, întinderile musculare, febra musculară.

Întoarcerea în „razele soarelui” a început să dea tonul mişcării şi al conştietizării schiului în picioare!

Un element foarte important pe care l-am prezentat a fost poziţia de bază în schi (poziţia maimuţei) şi lăsarea pe limba bocancului.

Am făcut mai multe exerciţii care să implice poziţia de bază, printre care şi alunecarea în contrapantă, menţinând această poziţie.

Apoi am trecut la „FLEXIE” şi „EXTENSIE” de pe loc şi din alunecare!

Am fost surprinsă că fieacare cursant era foarte atent la ce explicam şi se străduia să facă cât mai corect exerciţiul. În acelaşi timp am încercat să lucrez cu fieacare în parte, pentru a corecta punctual mişcările (fiecare avea plusurile şi minusurile lui, de aceea era importantă atenţia diferenţiată din partea mea).

Când am costatat că elevii au înţeles, am trecut la următorul element, care urma PROGRESIA în exerciţii şi anume PLUGUL!

Plugul este un element tehnic care ne ajută să controlăm viteza de deplasare şi oprirea.

Majoritatea aveau tendinţa de a apropia genunchii în momentul efectuării plugului. Lucru pe care am dorit din start să îl combatem, căci este total greşit. Unii au reuşit, alţii mai au de lucrat la acest aspect!

Apoi am încercat să explic oprirea în plug la un punct fix. Cursanţii au reuşit cu brio să se oprească în dreptul băţului.

Cam astea au fost elementele pe care am reuşit să le învăţăm în 3 h de curs, fără pauză!!!

Dar, ATENŢIE, asta nu înseamnă că deja stăpânim tehnica schiului. Nici pe departe!

Aceste elemente dacă reprezintă 5% din complexitatea acestui sport!

După părerea mea, unei persoane care prinde cât de cât repejor, îi trebuiesc cel puţin 25 h ca să poată coborî o pârtie medie, fără prea mari dificultăţi.

Pentru a ajunge la virajele paralele, punctare etc… îi mai trebuiesc încă pe atâta!!!

Concluzii:

Pentru mine a fost foarte interesat să lucrez cu 11 persoane. Mesajul meu a fost receptat foarte bine, a fost înţeles şi implicit, a dat roade!

Cu alte cuvinte numărul persoanelor nu m-a împiedicat să îmi desfăşor lecţia aşa cum mi-am propus, m-am ocupat de fiecare elev în parte şi cred că a fost eficient pentru fiecare dintre ei.

Profesorii la curs ne spuneau că în primele 10 h, cursantul nu are voie să cadă. Aşa s-a şi întâmplat. Exerciţiile pe care le-am transmis nu implicau căderea. Înveţi căderea după ce execuţi virajele din plug.

Mulţumesc tuturor pentru participare şi sper să nu vă opriţi aici cu învăţatul!

Ne revedem pe pârtie!

Feedback-urile participanţilor le găsiţi aici.