Articole

Am învățat să schiez!

Aș vrea să vă povestesc cum am învățat să schiez!

Schiul e un drog!

Vedeam multi colegi de birou care asteptau cu sufletul la gura sa vina weekend-ul ca sa fuga, chiar si pentru o zi la munte sa schieze. Pana acum 3 saptamani imi spuneam ca tre sa fii un pic nebun sa-ti doresti sa petreci ore intregi in aglomeratia de pe DN1 pentru cateva ore de stat cu schiurile in picioare… Ma inselam sau intre timp am devenit si eu 🙂

Dupa lungi calcule de costuri, ne-am hotarat sa facem primul pas in momentul in care ne-am gasit costume de schi la preturi f bune. Am cautat pe net, am gasit pagina Feliciei si dupa cateva mailuri in care am stabilit detaliile. A ramas sa ne vedem sambata dimineata la baza partiei Kalinderu.

Prima zi a fost mai grea.

Am invatat lucrurile de baza. Era destul de frustrant sa te tarai acei cativa metri la baza partiei in timp ce ii vedeai pe ceilalti trecand elegant in viteza spre telescaun. Spre sfarsitul celei de-a doua parti a lectiei, ne-am mutat pe partia de incepatori din FunPark. Aici partea de deplasare s-a rezolvat usor prin folosirea benzii. Cei 100 m de partie brusc ni se pareau mult prea lungi :). Prima coborare a fost mai problematica, insa cu sfaturile instructorului am inceput sa ne imbunatatim pozitia, tehnica si incetul cu incetul sa prindem incredere in noi.

A doua zi.

Llectiile au continuat pe partia din FunPark si daca nu am fi fost grabiti de plecarea spre Bucuresti cred ca ar fi inceput sa ne iasa si cateva viraje in derapaj.

Febra musculara nu ne-a ocolit, insa dupa cateva zile nu ne mai aduceam aminte decat de senzatiile frumoase avute pe partie.

Pauza de doua saptamani, intre prima si a doua noastra intalnire, a dus la sedimentarea informatiilor si sambata, la momentul re-urcarii pe schiuri deja acestea nu ne mai pareau elemente complet straine de corpul nostru.

Dupa o jumatate de ora de reimprospatare a notiunilor invatate, ne-am trezit in telescaun catre varful partiei Kalinderu. Senzatia de nesiguranta nu ne-a ocolit, insa prima coborare a fost nesperat de reusita si am ajuns la baza dupa aproximativ 30 de minute. Cea de-a doua jumatate a zilei de scoala am cam ratat-o pentru ca acea pauza de doua ore nu facuse decat sa ne stearga complet orice informatie si picioarele nu ne mai ascultau deloc. Oricum, am incheiat ziua agreind sa ne revedem duminica la Cota 2000.

Duminica (a patra zi de cursuri) totul s-a schimbat.

Peisajul absolut sensational de la 2000 parca ne-a dat aripi si atat eu, cat si sotia, faceam progrese la fiecare coborare.

Am coborat varianta la Valea Dorului de 4-5 ori, de fiecare data tot mai bine, ajutati de corectiile atent directionate ale instructorului. La sfarsitul zilei, cu incredere in fortele proprii si cu aprobarea „invatatorului”, am decis sa coboram pe schiuri pana in Sinaia. Drumul de vara a fost fantastic. Pe portiunile unde era mai ingust avea o panta suficient de lina pentru a nu crea probleme, astfel incat dupa nici 15 minute eram la cota 1400. De aici, increzator in propriile forte (abia descoperite) am decis sa continuam pe Partia noua pana la baza telegondolei. Din nefericire, partia era plina de gheata, astfel incat coborarea a durat ceva mai mult, insa mi-a prins extrem de bine pentru ca am reusit sa beneficiez de sfaturile instructorului pe fiecare portiune mai dificila.

Saptamana urmatoare am schiat la Cota 2000 2 zile, in Poiana Brasov 1 zi (unde am coborat de 4-5 ori Drumul Rosu), pe Kalinderu 3 zile (timpul minim de coborare ajungand si la 3.35 minute).

Asadar, eu ma declar complet multumit de cursurile de schi si sunt convins ca la inceputul sezonului viitor ne vom revedea pentru a ma ajuta sa trec la nivelul urmator. Pentru noi, experienta a fost una extrem de placuta aducandu-ne de la stadiul de complet necunoscatori la un nivel intermediar (zic eu) in doar 16 ore de curs.

Florin & Cristina

Decalogul schiorului – Altfel!

Luca, este copilul meu şi are 7 ani acum.

Mie îmi place schiul, mi se pare cel mai fain sport. Şi alte sporturi îmi plac, dar iarna ador schiul.
Dar ador şi ideea de a-i învăţa pe alţii să schieze!

Trecând peste plăcerea mea de a schia, vreau să  dau mai departe un mod sănătos de a petrece timpul liber.

Şi totuşi de ce vreau ca Luca să înveţe să schieze?

1. E sănătos pentru organismul lui să stea la aer curat – IMUNITATE

2. Exerciţiu fizic – CORP SĂNĂTOS ŞI PUTERNIC

3. E un sport al echilibrului în alunecare; deci îi dezvoltă capacitatea de siguranţă, încrederea în el şi în propriile picioare – ÎNCREDERE ŞI SIGUNRANŢĂ

4. Îl învaţă să ia decizii rapide şi corecte pentru protejarea vieţii lui şi a celorlalţi – HOTĂRÂRE

5. Va avea o pasiune comună – PRIETENI

6. Respectă nişte reguli de utilizare a echipamentului, a domeniului schiabil – RESPECT

7. Îl face mai curajos şi mai responsabil, după fiecare oră de curs – CURAJ

8. Aşteptă la telescaun – BUN SIMŢ

9. Învaţă să aibă grijă de ceilalţi pe pârtie – ALTRUISM

10. Pentru reuşita învăţării e potrivit să muncească – PERSEVERENŢĂ

Bineînţeles că aceleaşi lucruri sunt valabile şi la adulţi… doar că ei aceste calităţi le perfecţionează.

Dacă doriţi să compeltaţi lista, vă rog să o faceţi printr-un comentariu.

Mulţumesc şi îmi doresc să văd din ce în ce mai mulţi schiori responsabili pe pârtie!

 

Weekend pe schiuri 8-9 ianuarie 2011

În acest weekend şi-au anunţat prezenţa la cursurile de schi Fabian, Daniela şi Emilian.

Ne regăsim pe pârtie la ora 10 şi facem încălzirea.

Este neobişnuit de cald, dar zăpadă mai este din belşug pe pârtie.

Fabian este la al doilea weekend pe schiuri. Ceilalţi pentru prima dată.

Primele ore mergem paralel, Fabian cu exerciţiile lui, ceilalţi cu ale lor.

Într-un final ajung toţi să exerseze virajele în plug, derapajele controlate cu schiurile paralele.

Schimbăm înclinaţia pantei ca să evoluăm cu exerciţiul.

Uşor, dar sigur fiecare înepe să prindă mişcările şi să fie mai sigur pe el.

Moment de concentrare maximă!

Duminică pe la prânz a început o ploaie de vară, care din fericire nu a durat mult.

Cu toate acestea, zăpada s-a menţinut bine, putându-ne desfăşura activitatea.

A fost un weekend reuşit, chiar dacă a fost cald. Zăpada a fost apoasă şi a fost numai bine pentru noi, căci nu permitea să alunece schiurile fără control.

Un lucru suprinzător: am văzut schiori care urcau pe piei de focă. Şi acum şi weekendul trecut. Bravos! Data viitoare îi pozez!

Notă: Unele poze din jurnal sunt realizate de Daniel.

Jurnal de curs 30-31 ianuarie şi 6-7 februarie 2010

Weekendul 30-31 ianuarie l-am avut ocupat cu 6 cursanţi, toţi din Bucureşti, care se aflau pentru primele dăţi pe schiuri.
Am ales staţiunea Buşteni, pârtia Kalinderu pentru 7 h de curs!

Să vă prezint cursanţii:

ELENA

IULIAN

MARIUS

SÂNZIANA

RALUCA

Şi CRISTINA pe care din păcate nu o am în poze! Sper să ma ierte… de data asta 🙂

Nu are rost să prezint în ce a constat cursul şi care au fost etapele învăţării (ăsta fiind un secret profesiona).
Aş vrea doar să trag nişte concluzii.

A fost foarte interesant să lucrez cu toţi, să identific la fiecare particularităţile şi mişcările înnăscute pentru a aduce îmbunătăţiri.
Am lucrat foarte mult la capitolul încredere, siguranţă, poziţia de bază, controlul vitezei, oprire, derapaj.
M-a impresionat dorinţa fermă de a învăţa, de a efectua corect exerciţiile, de a înţelege mecanismele logic şi practic; dorinţa de a depăşi limitele.

Faptul că am lucrat progresiv, le-a redat încrederea în forţele proprii şi curajul de a duce la capăt învăţatul, măcar până la virajele paralele.
Drept dovadă, Elena şi Sânziana au venit şi în weekendul următor, 6-7 februarie, pentru a continua lucrul. Lor li s-a alătura Cristina S. cu care am făcut o oră individuală, pentru a le prinde din urmă pe celelalte. Din fericire Cristina a fost foarte operativă şi am lucrat împreună cu toate trei, următoarele ore. Am mai exersat la baza pârtiei unele elemente necesare unei coborâri în siguranţă.

În cosecinţă, sâmbătă după-amiază am urcat cu telescaunul. Prima coborâre a durat vreo oră şi ceva, timp în care am încercat să exemplific şi să corectez mişcările mai puţin reuşite. Frica încercam să o lăsăm în pădure şi să ne concentrăm pe ceea ce aveam de făcut! De multe ori ne-a reuşit, alte ori mai puţin… cu ocazia asta fetele au învăţat să şi cadă, să se ridice… şi cel mai important, SĂ CONTROLEZE SCHIUL.

Duminică dimineaţă, fiind mai liberă pârtia, la ora 9 am fost primele în vârf şi am făcut primele viraje pe urmele ratracului.
Acum a fost mult mai bine, mai multă relaxare, mai mult control şi mai multă siguranţă. Am reuşit să facem 7 coborâri chiar bunicele din punct de vedere tehnic. Au gustat un pic şi din virajul paralel pe care îl vom exersa în weekendul ce urmează, la Sinaia.

Mulţumesc fetele pentru participare şi colaborare… abia aştept weekendul ce vine, când ni se vor alătura şi Cristina I., Marius, familia Stănescu.
Voi face două grupe, căci voi aţi progresat foarte mult şi sper ca pe viitor, să reuşim să facem o şerpuire frumoasă pe toată pârtia 🙂

Feedback-urile participanţilor le găsiţi aici.

Jurnal de curs 24 ianuarie 2010, Kalinderu

Aici găsiți oferta de cursuri de schi pentru 2018!

Duminică, 24 ianuarie, am organizat în colaborare cu Asociaţia Montană Carpaţi (fiind membră a acestei organizaţii), un CURS DE SCHI, gratuit, destinat membrilor sitului Carpati.org.

Scopul acestei organizări a fost acela de promovare a acestui sport, de iniţire şi încurajare a tinerilor pentru SCHI.

S-au adunat 11 persoane, cu vârste cuprinse între 20-35 de ani, toţi fiind colegi de site sau colegi de ture montane.

Locul întâlnirii a fost la Buşteni, pe pârtia Kalinderu, care se află la poalele Muntelui Caraiman.

Se anunţa un weekend foarte geros şi chiar mă gândem dacă o să mai vină lumea pe asemenea vreme. Din fericire nu s-a speriat nimeni, şi la ora 12,00 eram toţi adunaţi, nerăbdători să începem primele instructaje.

Am făcut cunoştinţă şi am explicat cum se alege bocancul, schiul şi beţele.

Vorbisem cu Dl Marciu, cu câteva zile înainte, pentru a fi pregătiţi cu echipamentele de schi (clăpari, schiuri, beţe) pentru 10 cursanţi.

Au fost la înălţime, în 15 minute eram toţi echipaţi, gata de aventură!

Primele cuvinte…

Definiţia schiului: este un sport care dezvoltă echilibrul în alunecare!!!!

Asta este cel mai important de ştiut şi de conştientizat!

De ce?

Alunecarea nu este un lucru natural pentru noi de aceea avem nevoie de a învăţa cum să ne păstrăm echilibrul. Tendinţa noastră este să ne lăsăm pe spate în momentul alunecării.

Am început cu încălzirea! Lucru care l-am văzut foarte rar la schiori! Este o mare greşeală să nu se facă un pic de strech înainte de orice coborâre, sau alte elemente tehnice!

Acest aspect l-am întreprins de la antrenamentele de atletism, fiecare antrenament trebuia început cu o încălzire!

De ce?

În primul rând pentru a evita accidentările, întinderile musculare, febra musculară.

Întoarcerea în „razele soarelui” a început să dea tonul mişcării şi al conştietizării schiului în picioare!

Un element foarte important pe care l-am prezentat a fost poziţia de bază în schi (poziţia maimuţei) şi lăsarea pe limba bocancului.

Am făcut mai multe exerciţii care să implice poziţia de bază, printre care şi alunecarea în contrapantă, menţinând această poziţie.

Apoi am trecut la „FLEXIE” şi „EXTENSIE” de pe loc şi din alunecare!

Am fost surprinsă că fieacare cursant era foarte atent la ce explicam şi se străduia să facă cât mai corect exerciţiul. În acelaşi timp am încercat să lucrez cu fieacare în parte, pentru a corecta punctual mişcările (fiecare avea plusurile şi minusurile lui, de aceea era importantă atenţia diferenţiată din partea mea).

Când am costatat că elevii au înţeles, am trecut la următorul element, care urma PROGRESIA în exerciţii şi anume PLUGUL!

Plugul este un element tehnic care ne ajută să controlăm viteza de deplasare şi oprirea.

Majoritatea aveau tendinţa de a apropia genunchii în momentul efectuării plugului. Lucru pe care am dorit din start să îl combatem, căci este total greşit. Unii au reuşit, alţii mai au de lucrat la acest aspect!

Apoi am încercat să explic oprirea în plug la un punct fix. Cursanţii au reuşit cu brio să se oprească în dreptul băţului.

Cam astea au fost elementele pe care am reuşit să le învăţăm în 3 h de curs, fără pauză!!!

Dar, ATENŢIE, asta nu înseamnă că deja stăpânim tehnica schiului. Nici pe departe!

Aceste elemente dacă reprezintă 5% din complexitatea acestui sport!

După părerea mea, unei persoane care prinde cât de cât repejor, îi trebuiesc cel puţin 25 h ca să poată coborî o pârtie medie, fără prea mari dificultăţi.

Pentru a ajunge la virajele paralele, punctare etc… îi mai trebuiesc încă pe atâta!!!

Concluzii:

Pentru mine a fost foarte interesat să lucrez cu 11 persoane. Mesajul meu a fost receptat foarte bine, a fost înţeles şi implicit, a dat roade!

Cu alte cuvinte numărul persoanelor nu m-a împiedicat să îmi desfăşor lecţia aşa cum mi-am propus, m-am ocupat de fiecare elev în parte şi cred că a fost eficient pentru fiecare dintre ei.

Profesorii la curs ne spuneau că în primele 10 h, cursantul nu are voie să cadă. Aşa s-a şi întâmplat. Exerciţiile pe care le-am transmis nu implicau căderea. Înveţi căderea după ce execuţi virajele din plug.

Mulţumesc tuturor pentru participare şi sper să nu vă opriţi aici cu învăţatul!

Ne revedem pe pârtie!

Feedback-urile participanţilor le găsiţi aici.