Frumos, vesel, de neuitat
Cazul meu este un pic mai aparte. Eu am venit sa iau lectii de schi la 60 de ani. Asa cum multora din generatia mea, mai ales femei, li s-a intamplat, anii au trecut fara sa am vreme pentru mine: invatat mult, ture grele ca medic urgentist, timp dedicat cu drag copiilor, familiei. Abia de vreo 8 ani, cand copiii, crescand, au plecat pe drumul lor, am simtit ca timpul liber ramas este de acum pretios, el este un dar pentru mine. L-am folosit pentru pentru a face ceea ce imi aduce bucurie: lumea cartilor, desen, si nu in ultimul rand miscare in aer liber (mi-am luat bicicleta, am invatat sa merg cu patinele si rolele acum 2-3 ani).
Pusesem un pic schiurile in picioare pe la 26 de ani, stiam doar plugul, si mi-am dorit sa repet inca o data experienta, sa pot petrece apoi, daca invat sa cobor partii usoare, scurte vacante frumoase iarna la munte. Am cautat inca de anul trecut pe internet un instructor si asa am aflat de Felicia. Am citit pe site-ul ei atatea lucruri frumoase povestite de fostii elevi, incat am venit cu toata increderea, sa ma invete si pe mine. Si nu am gresit.
Experienta traita alaturi de ea a fost minunata, de neuitat. Am fost un grup de 6 schiori, timp de 6 ore de schi, intr-un weekend, pe partia de incepatori Kalinderu.
Felicia s-a ocupat atent de fiecare, incepand cu alegerea echipamentului, prinderea claparilor, a schiurilor, primii pasi pe schiuri cu pozitia corecta in care sa stam pe ele. Abia dupa ce am invatat bine sa ne oprim in plug si am exersat virajele in plug la baza partiei, abia dupa ce ne-a invatat cum sa cadem fara sa ne lovim si apoi sa ne ridicam, am mers pe partie.
Fiecare amanunt, cum ar fi urcarea si coborarea de pe banda rulanta ce duce schiorii sus pe partie, ni l-a explicat inainte. Apoi au inceput coborarile cu viraje largi in plug, asa cum le invatasem jos. Am simtit ca este permanent atenta la fiecare, m-a incurajat permanent, m-a impulsionat mai departe, a observat cu grija fiecare lucru, cat de marunt, pe care il greseam, si daca ii ziceam :
– Nu pot sa fac asa cum imi spui, mi-e frica!, ma dezarma cu raspunsul: – Stii cat e de simplu ? Ai sa vezi cat te ajuta ! Si chiar asa si era.
Insista cu fiecare din noi, incurajandu-ne si pastrand o atmosfera destinsa, de veselie, pana ce reuseam. La sfarsitul celor 6 ore din weekend, impartite in cate 2 sesiuni pe zi, cu pauza de odihna, am reusit sa cobor in siguranta partia de incepatori de la Kalinderu. Am fost incantata! Nu schiurile ma duceau acum cum vor ele-ca la primele coborari, acum eu le dirijam, controland viteza, locul virajului Am depasit frica!
Coborarea pe schiuri a inceput sa devina din incordare si teama o placere, o provocare sa invat elemente noi. Multumesc, Felicia! Iti doresc drum frumos mai departe!