Mi-e frică să schiez!

Aud de multe ori acest program, acest tipar!

De ce este un program/tipar al minții?

Pentru că asta vedem la tv, auzim de la alții și în ultimă fază, asta ne imaginăm.

Aceste tipare se scot din cap doar prin a trăi experiența învățării.

Mi-e frică!

De ce? De aia, de aia, de aia… într-un final ți-e frică de moarte…

Orice frică ascunde o dorință. Frica de moarte ascunde dorința de a trăi, de a nu mi se întâmpla nimic rău.

Frica de a învăța să schiez ascunde dorința de a schia.

Deci dacă ți-e frică, vino la curs!

Acum să trecem la partea vizibilă a acestei frici.

Te-ai gândit vreodată că atunci când îți permiți să ieși din zona ta de confort, faci salturi uriașe în evoluția proprie? Ai experimentat vreodată asta?

Ți s-a întâmplat să îți fie frică de un lucru (imaginația provoacă de multe ori această emoție) și o dată ce ai trecut momentul să te simți super eliberat și să zici: ce fraier/ă eram!

Cam așa este cu fricile de toate tipurile din viața noastră. Ele există, le simțim și din fericire avem și metode care ne învață să trăim cu ele.

Inclusiv cu tiparul că schiul e periculos, că te rănești, că e rău, etc… că mi-am rupt…

În practicarea acestui sport se întâmplă accidente exclusiv din factorul uman, nu îți știi lungul nasului. Ca și la volan. Dacă nu respecți viteza, regulile de circulație, faci accident.

Mai mult decât atât, accidentele se produc pentru că nu știi să schiezi și te urci în deal ca să te dai de-a berbeleacu (pe pârtiile noastre cam asta e cauza principală), nu îți cunoști și nu respecți limita vitezei pe care o poți controla (te dai mare că mergi cu viteză), nu ai tehnica potrivită (ai învățat prost și după ureche), nu ai echipament potrivit (echipamentul închiriat cel mai ieftin, nu știi să te încalți la clăpari, schiuri prea lungi sau prea scurte, înclinație nepotrivită pentru cât știi să controlezi schiul, alcool în sânge).

Doar pe pârtiile din țara noastră vezi astfel de specimene, pericol public pentru ceilalți schiori!
În alte țări unde au cultura schiului, a sportului în general, nu există să nu știi să schiezi și să te duci în vârful pârtiei. Sportul ăsta se învață de mic și nu se uită nicioadată.

Hai să revenim la țărișoara noastră.

Acest sport se învață ușor sau greu, depinde de gradul de frică al fiecăruia. De aceea copiii învață mai repede, nu au frică.

Dar se învață, nu te naști învățat cu el, se învață… ca și mersul pe bicicletă. Ai nevoie de timp ca să îl înveți. Și înveți toată viața… asta e farmecul acestui sport, tot timpul ai ceva de învățat.

Cine te învață? E o altă discuție și nu face obiectul articolului.

Frica de a schia.

Alături de un instructor experiența învățatului este total diferită. Și vă povestesc din proprie experiență.

Eu am învățat să stau pe schiuri de la prieteni, după ureche adică. Aveam o groază de frică, pentru că nu controlam nimic, mi se păreau imposibil de controlat doagele.

Am coborât în clăpari Drumul Roșu, de frică să stau pe schiuri. La bază puteam frâna, dar la deal, ioc. Habar nu aveam de nimic.

Până la urmă, am stat la bază și am exersat, am ridicat gradul pantei în trepte, pas cu pas am reușit. Am reușit pentru că am vrut să reușesc.

Tehnică nu aveam deloc. Schiul este un sport tehnic, nu e după ureche.

Am muncit cu instructor la tehnică. Și acum mai am de învățat! Tot timpul învățăm în acest sport!! Dacă vrem, bineînțeles!

Ți-e frică să stai pe schiuri! Și ce? Vrei să înveți cu frica pe care o ai? Ia-ți un instructor! E cea mai bună alegere! Eviți toate neplăcerile și frustrările generate cu prietenii, soții, soțiile, copiiii.

Pas cu pas vei simți că ai control, că stăpânești schiurile, știi ce să faci cu ele. Pentru că înveți! Asistat de instructor ai să ajungi să te miri de ce îmi era frică?

Era doar un tipar în capul meu! Periculos!

Și ce bucurie ai să trăiești apoi! Sentimentul de libertate de alunecare, ceva de vis!

Și această stare creează dependență.

De la frică treci la extaz! O stare fabuloasă de bucurie și libertate!

Și când te gândești că te ținea în loc doar imaginația ta, doar tiparul și experiența altora.

Ratați super experiențe dacă stați în frică! Și asta este valabil în orice domeniu de viață!

Concluzia:

Încearcă și trăiește experiențe!
Nu am întâlnit pe nimeni să îmi spună că îi e frică să învețe să schieze! 🙂