Ce m-a invatat schiul?

Va adresez o invitatie la reflexie personala.

In 2010 am inceput sa construiesc povestea mea de instructor de schi. De fapt este si povestea prietenilor pe care i-am invatat sa schieze!

Imbracasem geaca cu mascota Felicitydtp. Universul probabil vroia sa imi arate ca sunt pe calea cea buna, ca altfel nu am explicatie.

Atrageam ca un magnet oamenii de pe partie, copii si adulti, eram depasita de solicitari, stateam de la 8-18 pe partie si nu imi venea sa refuz pe nimeni. Ce apa, ce mancare? Nu mai simteam nimic din astea, eram super absorbita de miracolele pe care le vedeam la cusantii mei! Eram fascinata!

De atunci, au trecut ceva sezoane de instruire, familii, adulti, copii au simtit bucurie, au trait o experienta inedita in viata lor!

Sufletul mi se umple de bucurie numai gandidu-ma la fiecare. Sunt fericita ca am fost alaturi de ei sa creasca cate putin, sa depaseasca cate o frica, sa aiba mai mult curaj si multe alte lucruri pe care le-au experimentat.

Va invit sa impratasiti cu ceilalti, ce anume ati invatat la schi, nu ma refer la a schia, ci asa, in dezvoltarea si evolutia voastra ca oameni. Ce anume ati constientizat, ce ati inteles la voi insiva!

Multumesc anticipat pentru impartasire!

Schiul este un sport scump?

Unii oameni, nu toti, spun ca este un sport scump. Altii spun ca sunt scumpe cursurile. Ca nu isi permit.

Pentru cine nu isi permite – familii cu copii multi sau cu posibilitati reduse, tot timpul eu am gasit solutii.

Demult am vrut sa scriu despre asta, dar nu am facut-o.

Ca sa ajungi sa spui ca e scump, tre sa compari cu ceva. Nu stiu cu ce compara oamenii de ajung la aceasta concluzie.

Eu va dau argumente ca nu e nicicum, e asa cum e si la noi in tara e super ieftin fata de tarile cu traditie in schi. Asta nu inseamna ca e mai putina munca din partea ambelor parti, cursant si instructor. Cautati pe net ca sa vedeti cum sta treaba la alte case.

Din perspectiva cursantului.

  1. Vrei cu adevarat sa inveti? Sau te poarta mama, tata, partenerul/a, sotia/sotul, prieteni? Daca nu vrei, mai bine stai acasa, sunt bani irositi si nu vei invata nimic. Iti garantez asta!
  2. La fel ca si scoala de soferi, acest curs, aceasta investitie o faci O DATA in viata!
    Nu in fiecare an!
  3. Evident ca se intinde pe mai multe zile, depinde de talentul personal aici si de cine prindeti sa va invete.
    Schiul se invata si acolo ramane, nu se uita. E ca mersul pe bicicleta. Daca ai invatat de mic si multi ani nu ai practicat, asta nu inseamna ca nu mai stii, doar ti-e frica si inceputul e mai dificil. Miscarile raman in sange ca sa zic asa.
  4. Avand in vedere cele de mai sus, e necesar sa alocati timp de cautare a instructorului, cazare, buget pentru acest proiect ambitios. Nu te trezesti azi ca vrei maine! Daca vrei asa, s-ar putea sa iei teapa si e normal sa nu ai buget uneori. Nu mergi pe partie si iei primul instructor iesit in cale si iei o ora de schi si gata ai bifat. Cum spuneam, acest lucru se planifica din timp. Trebuie sa aloci timp si bani pentru asta.
    http://www.felicitydtp.ro/cine-ma-va-invata-sa-schiez-cum-voi-invata-sa-schiez/
  5. Cursul de schi costa mai putin decat un CITYBREAK. Parca suna altfel nu?
  6. Va garantez ca o ieseala la schi nu va costa mai mult decat o zi la Mall.
  7. Pont: voi adultii, invatati odata cu copii vostri sa schiati. Altfel dati an de an bani la instructor sa va supravegheze copilul. Cititi aici detalii.
    http://www.felicitydtp.ro/impreuna-cu-to%c8%9bi-membrii-familiei-la-cursurile-de-schi/
  8. Nu e obligatoriu sa invatati sa schiati! Invatati doar daca va doriti din suflet asta, invatati doar pentru voi, pentru experienta voastra de viata, pentru bucuria voastra de a aluneca!
  9. Cand iti cumperi o pereche de pantofi/o masina/o casa o iei pe cea mai ieftina? Ceea ce e ieftin, nu e neaparat si bun.
  10. Schiul este o investitie in TINE.
  11. Cauta instructorul care cinsteste ceea ce face si da VALOARE!

 

Din perspectiva instructorului.

  1. Uzura psihica
    Munca psihica pe care o depune un instructor de schi e colosala. Asta daca isi da interesul si il intereseaza sa te invete ceva.
    Pentru elucidare la ceea ce afirm, va invit sa cititi acest articol.
    http://www.felicitydtp.ro/schiul-si-dezvoltarea-personala/
  2. Uzura fizica
    Munca se desfasoara afara, in conditii aprige de regula: frig, lapovita, vant, ceata.
  3. Uzura echipamentului
    Instructorul schimba echipamentul la 2 ani. Haine, schiuri, clapari, ochelari. Si e musai sa fie de calitate ca altfel le schimba de 2 ori pe sezon.
  4. Investitia in cursuri de schi si perfectionare. Metode de predare.
  5. Investitia in tine ca OM, sa stii cum sa vorbesti cu oamenii, adulti si copii, etc etc. Aici sunt multe de spus. Oamenii aleg Omul si nu pretul! Doar asa rezisti pe piata, dand un serviciu impecabil si de calitate superioara.
  6. Cheltuieli cu firma: site, promovare, foto, contabil, taxe la stat, impozite.
  7. Cheltuieli cu transportul, cazarea, masa. Nu toti instructorii locuiesc la poalele muntelui.
  8. Munca este doar sezoniera din care tre sa scoti cheltuielile acestea. Nu lucrezi tot anul.
  9. Doar pasiunea pntru a invata pe altii este motorul care ma tine in aceasta meserie!
  10. Imi place sa schiez, de aia sunt acolo pe partie 🙂

Am scris cam mult, dar sper ca edificator pentru cine avea intrebari pe tema asta.

Cum aleg claparii? Cum cumpar? Cum depozitez si intretin?

Sfaturile acestea cum aleg claparii, cum cumpar, cum depozitez si intretin, sunt valabile si pentru adulti si pentru copii.

  1. In primul rand iti masori talpa, de la varf la calcai. Sa stii ce cauti cand intrii in magazine, cati cm are piciorul tau.

Marimea tre sa fie exact a piciorului tau, in nici un caz mai mare. Plasticul se lasa cu trecerea vremii.

  1. Ce nivel de schi ai? Asta te ajuta sa alegi flexul claparului. Ce este flexul? Gradul de rigiditate al claparului. Pana in 90 este recomandat incepatorilor si celor medii, peste 90 celor avansati.
  2. Ce greutate ai? Daca esti mai masiv, iti iei un clapar un pic mai dur. Daca esti in limite normale, nu tii cont de greutate, ci doar de tehnica de schi.
  3. Ia-ti ciorapi subtiri cand probezi claparii.
  4. Incalta ambii clapari, incheie toate clapele si stai cu ei in picioare minim jumatate de ora in magazin.
  5. Claparul tre sa fie fix pe picior. Cei cu plasticul mai moale se incalta mai usor, cei cu plasticul mai dur se incalta mai greu.
  6. Cum arata claparul si culoarea sunt chestii care nu conteaza, daca esti schior.
  7. Calapodul de dama este mai ingust, latimea claparului. Deci e bine sa masori si latimea piciorului in cm.
  8. Pretul la fel este ultimul lucru de care tre sa tii cont. Este valabila vorba: dai un ban da’ face!
  9. De clapar depinde foarte mult evolutia si tehnica in schi. Deci, nu faceti rabat! Picioarele voastre merita ceva de calitate! In plus, prin clapar se transmit miscarile la schiuri!
  10. Pentru fetele friguroase, exista clapari cu talpa care se incalzeste! Merita din plin experienta garantat!
  11. Claparii trebuie uscati dupa fiecare utilizare. Scoate-ti ciorapul din interior si lasati-l sa se usuce la temperatura camerei, nu langa calorifer.
  12. Claparii trebuie depozitati in locuri uscate, fara soare si cu clapele inchise ca sa nu se lase plasticul.
  13. Dupa ce cumparati claparii, mergeti sa va luati schiuri! Si nu invers!

Sa ne revedem sanatosi pe partie si va mai explic cum sta treaba cu claparii!

Schiul si dezvoltarea personala

Schiul si dezvoltarea personala si ce rol are instructorul in aceasta poveste?

Aparent zici ca sunt domenii total paralele. Ce legatura sa aiba doagele cu capul si cu emotiile?

Eu zic ca are mare legatura. Instructorul trebuie sa aiba calitati supra omenesti pentru a monta cursantul in depasirea fricilor personale. El devine mentor in aceasta actiune, inainte de a fi insctructor de schi! Acest lucru este uneori mult mai dificil de realizat si aici se vede maiestria si talentul instructorului.

Si intotdeauna, ajungem sa sfarsim prieteni si prietene 🙂

Nu prea am dat din casa pana acum, adica nu prea am facut confidente de cum se simte si se traieste din partea cealalta a baricadei, din perspectiva instructorului.

A venit timpul, sa scriu si despre asta.

Schiul, daca nu l-ai invatat de mic, devine o provocare la varsta adulta. Ce inseamna provocare? Inseamna ca te scoate din zona de confort si te face sa transpiri un pic.

Primul obstacol mental: eu sunt adult, le stiu cam pe toate, cum sa ma duc sa ma invete cineva, ce eu nu pot singur/a? Ce mare filozofie? De pe margine pare foarte simplu!

Al doilea obstacol: de ce sa invat? Am trait 20-30-50 de ani fara schi, ce imi trebe acum?

Al treilea obstacol: nu mai sunt in stare sa invat ceva, mi-a trecut timpul.

Al patrulea obstacol: timpul fizic.

Al cincilea obstacol: banii.

Si daca iei in calcul aceste bariere, renunti din prima ora petrecuta pe schiuri.

De multe ori am senzatia ca eu ca si instructor de fapt fac terapie in timpul cursului, nu invat omul sa schieze. Fac terapie in sensul cel mai strict al cuvantului. Asta imi place foarte mult, simt ca pun o pietricica in puzzelul personal al cursantului.

Cursantul se simte de la primul telefon, in functie de cate intrebari pune. Apoi il vad de la centrul de inchirieri cum se comporta. Si mai apoi cum isi cara schiurile si cum merge spre partie.

Eu aici nu judec, doar relatez situatii traite de mine cu oamenii.

Unii abia merg, altii sunt vioi si nerabdatori, altii sunt tristi si impovarati de greutatea echipamentului si incep sa se planga. Altii sunt senini. Altii impiedicati, caci se grabesc. Altii nu au rabdare sa asculte indicatiile, altii intuiesc niste treburi, altii pun multe intrebari, altii nu comunica deloc. Tot felul de oameni. Toate astea la gen masculin si feminin.

Eu ca si instructor, trebuie sa stiu sa ma raportez la toate aceste categorii de oameni si stari emotionale pentru a putea ajunge sa comunic cu el/ea. Pentru asta trebuie sa am multa experienta cu oamenii, sa stiu cum sa ii iau, ce sa vorbesc, ca ei sa se deschida si sa imi comunice dificultatile pe care le au. De castigarea increderii nu se pune problema, daca ai ales sa faci cu mine cursul, inseamna ca simt asta de la inceput.

Asta este primul pas, inainte de a ii arata ce e cu schiul.

Odata obtinut contactul, incepem treaba cu schiurile.

Si aici raportul este foarte diferit. Clientul de regula intra in modulul si tiparul de la scoala. Doamna explica, noi maimute executam care cum poate. Asta in cazurile fericite, cu executarea exercitiilor.

Si incepe dezlantuirea emotiilor si trairilor de cand erau copii.

Prima data apare frica de greseala si mai bine zic ca nu pot sau ca nu fac.

Apoi apare frica ca ma vad altii si ce o sa zica de mine?

Apoi apare frica de necunoscut, de alunecare.

Apoi apare frica de cadere. Ce patesc?

Apoi apare suita de reprosuri personale: am facut dar nu bine, mai fac inca odata, inca odata. Asta cu toate ca am dat feedback pozitiv executiei exercitiului. Dar stie ea/el mai bine ca nu e perfect.

Apoi intervine comparatia cu ceilalti, el/ea face mai bine, a prins mai repede, eu nu pot…

Astea si multe altele se intampla in partea de plat a partiei. Nu va imaginati ca omul este in varful dealului.

Bun…

De regula trecem peste etapa asta cu brio, impreuna. Totul se face in echipa, eu si cursantul.

Ajungem sa ridicam panta. Incep sa se acutizeze simturile si fricile si sa iasa necontrolat uneori.

Muncim impreuna, lucram cu frica, cu panica, cu accent pe echilibru, pe concentrare, pe relaxare, pe incredere in fortele proprii. Si usor usor, pas cu pas invinge frica si temerile si ajunge jos cursantul/a, sarutand pamantul.

Am facut eu asta? Pot eu sa fac asta? Nu ma credeam in stare! Incredibil!

De la starea de frica se trece la starea de exaltare si multumire!!!

Toata tensiunea acumulata parca dispare in neant si a schia devine un miracol!

De ce fac munca asta eu?

Ei… pentru aceste momente, daca nu ar fi astea, m-as fi lasat demult de meserie. Ador acest moment, mai devreme sau mai tarziu stiu ca vine pentru fiecare dupa multa munca cu sine insusi. Dar vine! Din pacate doar eu am credinta asta la inceput. Important este ca sfarsitul este glorios si pentru cursant/a.

Si ca sa revin la partea de la inceput cu obstacolele: ele exista doar in imaginatia fiecaruia. Iar fricile ascund intotdeauna dorinte.

Deci, sa trecem la treaba! Sa ne indeplinim dorintele mai degraba decat sa dam curs fricilor!

Cand poate copilul meu sa inceapa lectiile de schi?

Invatarea schiului tine de varsta? Cand e mai bine sa il indrum pe copil spre lectiile de schi?

Inceputul lectiilor de schi se realizeaza in momentul in care copilul are echilibru in mers, vorbeste explicit, asculta si intelege ce i se spune, este independent de parinte (adica poate sta fara el o jumatate de ora, o ora), are suficienta forta musculara sa poata sta in clapari si sa manevreze schiurile, betele.

Nu prea este relevanta varsta in aceste conditii. Unii copii pot face asta la 3 ani, altii nu pot face asta la 7 ani. Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare motrica, psihica, fizica, emotionala, intelectuala. Nu exista o reteta valabila la toata lumea.

Din experienta mea, cu copii de 3.5 ani am lucrat foarte bine, in conditiile in care nu intrau in panica daca ne indepartam cateva sute de metri de parinti.
Mai mult decat atat, am observat ca ei sunt foarte receptivi, invatatul schiului este un joc de-a maimuta. Eu fac si ei executa ce vad la mine, fara prea multe explicatii tehnice si mai ales, fara frica. Frica se instaleaza dupa 7-8 ani.

Si lucrul cel mai important: sa vrea copilul sa invete sa schieze. Altfel eu nu pot sa lucrez cu el si spre surprinderea parintilor, ma prind repede de asta. Mai mult decat atat, nu vreau sa lucrez cu copiii fortati de parinti sa invete schiul.

Ma refer aici la cei mai mari de 6 ani. Am avut cazuri cand copiii erau fortati de parinti sa vina la cursuri, nu stiu care le erau motivele. Pe acei copii nu ii mai vad pe partie vreodata din pacate.

Copii care vor ei sa invete, invata foarte repede si mai ales ii vad an de an pe schiuri si chiar ajung sa schiez cu ei cot la cot.

Nu prea am intalnit copii carora nu le place alunecarea pe zapada. Mi se pare contra firii sa nu iti placa asta 🙂

Dar depinde foarte mult de momentul ales pentru aceasta activitate si mai depinde si de cine dati prima data ca si instructor. Adica sa fie sanatos, sa aiba hainele potrivite, sa nu fie in ora lui de somn, sa fie mancat, hidratat si sa fie deschis spre socializare, spre a cunoaste un om nou cu care va petrece ceva timp. In acest sens, e nevoie de pregatire de acasa. Sa i se arate poze, filmulete cu echipamentul, cu instructorul. Sa fie familiarizat cu zapada, cu frigul.

Si la urma, daca isi doreste, atunci apelati la un instructor.

Aici puteti citi povestea mea cu Luca, fiul meu.

 

Si un alt articol cum e la altii, adica prin Elvetia puteti citi in linkul de mai jos

 

Cum ne imbracam la schi?

Incep articolul cu o poveste reala despre cum ne imbracam la schi. Actiunea se desfasura in 2014.

Eram intr-o dimineata pe partie cu o echipa de copii 10-13 ani. Luca era si el prin preajma, avea 3 ani.

Ningea afara abundent, ca intr-o zi de iarna veritabila, ca in povesti J

Frig nu era. Ger nici atat, cand ninge.

Faceam incalzirea si observ un baietel ca se misca mai greu. Nu are miscari usoare, cursive.

Mama lui statea atent deoparte si urmarea cursul orei.

Il tinea gluga atasata capului. Ii recomand sa isi dea gluga jos ca sa ii fie mai usor in miscare si sa vada in jurul lui.

Mama a sarit: Pai nu vedeti ca ninge?

Zic: Super ca ninge, aveam nevoie de zapada! Eu entuziasmata.

Mama: Pai i se uda caciula si raceste!

Zic: Stati linistita ca nu pateste nimic. Il vedeti pe Luca? El are 3 ani, il ninge in cap de cand s-a nascut si nu a racit niciodata la munte, pe schiuri, adica facand miscare. Al dvs e mai mare, deci are imunitate mai mare, nu o sa pateasca nimic.

Mama: Nu a mai spus nimic. A acceptat sentinta, gluga jos.

Pe parcursul lectiei vad ca baietelul este fleasca de traspirat. Greoi se misca din cauza hainelor multe si inutile de pe el.

Am terminat cursul cu urarile de bine si cu rugamintea catre mama ca in ziua urmatoare sa il imbrace mai usurel, ca sa nu transpire asa.

Mama s-a uitat lung la mine si eu mi-am vazut de urmatorii cursanti.

Intre timp mama mea si cu Luca se invarteau pe la baza partiei si a observat un fenomen unic auzit de mine: mama i-a scos de pe sub geaca baietelului un prosop ud leoarca! Pam Pam!

Am ramas fara cuvinte si de atunci, inainte de a veni parintii cu copii la schi, le dau un fisier cum sa ii imbrace.

Deci…

Chiar daca facem sport iarna, hainele nu tre sa fie multe pe noi. Ca ne fac mai mult rau decat bine. In plus tre sa tinem cont si de temperatura de afara, cum simte corpul temperature exterioara. Pot fi 0 grade, dar daca bate vantul cu 30/h, corpul resimte temperature la -5 sau mai frig.

Recomand lana merinos. Cand nu e lana, sintetic, dar NU BUMBAC.

Stiu ca bumbacul e preferat pentru copii, dar nu la sport.

Temperaturi cu plus:

Primul strat:

  1. tricou de lana/sintetic cu maneca lunga
  2. ciorapi subtiri de schi (lungi pe tibie)

Al doilea strat:

  1. un polar de 100 ca tesatura
  2. manusi de fas subtirele

Al treilea strat:

  1. geaca de schi impermeabila, e indicat sa tina la minim 5000 mm apa si sa aiba aerisiri
  2. pantaloni de schi, e indicat sa tina la minim 5000 mm apa si sa aiba aerisiri

Temperaturi intre 0 si -10 grade C.

Primul strat:

  1. bluza de lana/sintetic cu maneca lunga
  2. pantaloni/colanti tot de lana sau sintetic
  3. ciorapi subtiri de schi (lungi pe tibie)

Al doilea strat:

  1. un polar de 200-300 ca tesatura
  2. manusi de fas calduroase nu de textil

Al treilea strat:

  1. geaca de schi impermeabila, e indicat sa tina la minim 5000 mm apa si sa aiba aerisiri
  2. pantaloni de schi, e indicat sa tina la minim 5000 mm apa si sa aiba aerisiri
  3. cagula subtire sub casca de sitetic sau lana

Temperaturi intre -10 si -25 grade C.

Primul strat:

  1. 2 bluze de lana/sintetic cu maneca lunga
  2. 2 pantaloni/colanti tot de lana sau sintetic
  3. 2 perechi de ciorapi subtiri de schi (lungi pe tibie)

Al doilea strat:

  1. un polar de 200-300 ca tesatura
  2. un polar de 100 ca tesatura
  3. manusi textile
  4. manusi de fas calduroase

Al treilea strat:

  1. geaca de schi impermeabila, e indicat sa tina la minim 5000 mm apa si sa aiba aerisiri
  2. pantaloni de schi, e indicat sa tina la minim 5000 mm apa si sa aiba aerisiri
  3. cagula polar care sa acopere si nasul si fata

Deci, nu exista imbracaminte generala, in functie de temperaturile de afara, ne imbracam corespunzator, de preferat in straturi pentru o mai buna ventilatie si implicit caldura.

Sper ca am raspuns cat de cat si v-ati lamurit cum ne imbracam la schi.

 

 

 

 

Echipamentul de schi alpin – de unde cumpar ?

La cursurile de schi alpin, primesc aceasta intrebare despre echipamentul de schi de la cursantii care vor sa se tina de acest sport, dupa ce au invatat sa schieze.

Pentru incepatori reteta cumpararii echipamentului e simpla: nu cumperi pana nu iti definesti stilul de schiat.

Dupa 2-3 sezoane putem vorbi despre cumpararea echipamentului.

Sau daca iti cumperi, o faci luand de multe ori teapa.

Am sa va explic de ce.

Stiu ca entuziasmul este mare la inceput si vrei sa fii proprietar de echipament dupa ce ai dat de gustul schiului. Iti place sa schiezi si vrei neaparat schiurile tale, macar claparii tai sau poate doar betele tale. Sa le ai tu si sa ai ce cara in tren sau masina J

Trecand de entuziasmul incepatorului, eu vreau sa va dau cateva recomandari.

  • Ai rabdare cu tine ca sa progresezi cat de cat in invatatul schiului.
    Echipamentul conteaza enorm in practica acestui sport. De aceea tre sa ai rabdare sa inveti.

Eu am inceput cu schiurile inchiriate vreo 2-3 ani.

Apoi am zis: prind 2 iepuri deodata, imi iau schiuri de tura si ma dau si pe partie si in afara ei, basca ca urc si pe schiuri.

A functionat maxim 2 sezoane.

Vroiam mai mult de la schiul de tura dar nu putea sa imi ofere pe partie.

Am luat decizia sa inchiriez schiuri diferite pana ce mi se potrivesc unele pe care sa le simt manusa. Am schimbat, am schimbat pana am gasit.

Buunnn. M-am dat cu ele intr-o vacanta blana. Evident ca am progresat, avand instructor la discretie, ca sa zic asa.

Apoi vroiam mai mult de la schiuri, nu ma mai ajutau. Tehnic nu mai faceau fata.

Evident ca am cautat alte schiuri, cu alte specificatii tehnice care sa raspunda nevoilor mele. Alti clapari, alte bete caci ele se cam imprumuta de pe partie…

  • Claparii tre sa fie potriviti cu schiurile, ca altfel degeaba iei schiuri beton daca ai slapi in picioare si invers.

Nu stiu daca ati inteles ceva de aici.

Ce vreau sa spun este ca mai intai tre sa inveti sa schiezi si apoi iei un set second de schiuri, cu specificatiile de la inchirieri, cu alea cu care te-ai simtit cel mai bine.

Dupa un sezon doua, simti ca tre sa treci la alt nivel, atunci te updatezi corespunzator. Si tot asa J

  •  Echipamentul nu se ia pe o viata, asta e bine sa stiti de la inceput – pentru intermediari.

De aceea nu recomand sa luati echipamente nou noute. Aveti nevoie sa le schimbati des.

Sunt multe magazine in piata care vand second in stare excelenta. Apelati cu mare incredere la ei. Important este sa stii ceea ce cauti si ce iti trebuie.

Eu trimit oamenii la Monteo, in Sos. Salaj. Sunt fosti schiori de performanta si aduc echipamente din Elvetia sau Austria. Nu o sa va para rau daca le treceti pragul. Garantat!

Eu de la ei imi iau echipamentele de multi ani de zile, cel putin de 10 ani. Idem pentru Luca.

  • Daca nu te simti bine in viraje, daca nu te simti una cu schiul, cu claparii unul din motive este echipamentul neadecvat la tehnica ta si stilul tau de schi.

Unora le place sa schieze cu viraje largi, altora cu viraje stranse, altora le place carving si mai in forta, altora mai cu putina viteza… pentru fiecare stil de schiat, exista echipament specific. La asta se adauga statura personala, greutatea, curajul, indemandarea, partiile pe care va dati.

  • In cazul in care nu stii ce iti trebuie, ia o lectie cu un monitor care are feeling si pune-l sa se uite la tine o ora. El tre sa stie sa iti recomande ce iti trebuie. Nu iti spun asta ca sunt eu instructor, iti spun din experienta proprie ca te va ajuta enorm in progresul tau de invatare.

De exemplu, am cursanti intermediari care vin echipati pana in dinti cu tot ce trebe in ale schiului. Dupa prima tura, le recomand sa mearga sa schimbe echipamentul, schiurile de regula, pentru ca nu ii ajuta in stadiul in care sunt de tehnica. Dupa ce schimba, inteleg de ce am ales asta.

Sau am cursanti spre mediu, care isi iau echipamentele mai tari, mai dure decat pot duce ei. Adica mai de viteza, mai de carving agresiv. Ori ei abia pun canturile in zapada si abia fac flexia in viraje. E clar ca nu ii ajuta schiurile si mai aud si de incidente ulterior.

  • Ai grija la limita ta personala de viteza! Un echipament de schi mai dur, te poate duce la viteze greu de controlat. Va recomand sa va dati atat cat va tin muschii si echipamentul. Curaj si inconstienta au multi pe partie. Daca nu simtiti care este limita, mai aveti de invatat si de dat.

In concluzie, apelati la profesionisti fara sfiala in alegerea echipamentului, nu veti regreta!

 

 

Pregatirea fizica inainte de un curs de schi

Incerc sa raspund la aceasta intrebare: De ce avem nevoie de pregatirea fizica inainte de a veni la un curs de schi?

Din experienta mea de 8 ani de instructor…

A invata sa schiezi implica efort fizic din partea oricarui participant. Ca pentru orice efort, daca ai conditie fizica iti va fi mai usor, daca nu ai pregatirea fizica iti va fi mai greu pentru ca:

  1. Echipamentul are o anumita greutate, depinde de gabaritul fiecarui schior
  2. Deplasarea cu echipamentul pana la partie
  3. Urcatul in pante cu schiurile in picioare
  4. Coborarea cu muschii incordati inutil la inceput
  5. Ai in mana betele de schi pe care le folosesti si e nevoie sa le tii intr-o anumita pozitie, cum nu esti obisnuit
  6. Pozitia flexata solicita muschii spatelui si fesierii
  7. La asta se adauga factorul frica care te face sa se inclesteze toti muschii cand nu te astepti

Este necesara o anumita forta in picioare, in maini ca sa te poti deplasa cu claparii si a sta pe schiuri!

Am avut cazuri de copii de 7 ani care erau mai fragili fizic si nu puteau sa stea pe loc in clapari ce sa ii mai pun sa faca ceva cu schiurile… Am avut cazuri de fetite de 3 ani care mergeau in clapari de spuneai ca sunt incaltate cu sandale.

Am avut adulti care nu ajungeau sa se incheie la clapari sau care nu aveau putere sa apese legatura schiului sa scoata claparul. Aia cu ridicatul de jos, e o tehnica, nu o punem la socoteala 🙂 Sau adulti care nu au avut probleme si stateau toata ziua pe partie.

Cu O LUNA inainte minim de a veni la schi, adultilor le recomand urmatoarele:

  • Urcat si coborat scari – cardio
  • Serii de genoflexiuni si abdomene – musculatura picioarelor si a spatelui
  • Ridicat greutati usoare in brate – musculatura bratelor
  • Stretching – mobilitatea intregului organism
  • Rotatii ale bratelor, gatului si trunchiului
  • Fandari in fata si laterale
  • Balansari alternative ale picioarelor si mainilor

Cu ANI inainte de a veni la schi, parintilor le recomand urmatoarele:

  • Sa incurajeze mersul pe jos al copilului
  • Sa incurajeze mersul pe role, patine, skateboard, orice sport de alunecare pe roti
  • Sa faca un sport in mod regulat
  • Sa incurajeze mersul pe bicicleta
  • Sa nu infofoleasca copii atunci cand fac efort fizic
  • Sa iasa cat mai des in natura cu copiii

De ce toate astea? De ce pregatirea fizica e importanta?

Ca sa va fie mai usor si ca sa evitati neplacerile legate de febra musculara, crapele musculare si intinderile musculare.

Sper ca v-am convins, pentru un succes garantat in evolutia dumneavoastra pe schiuri, este importanta conditia fizica astfel incat sa fiti in forma si sa faceti fata solicitarilor.

Dincolo de efortul fizic, e placere, va garantez 🙂

Cum alegem echipamentul de schi?

Echipamentul de schi este destul de scump si schimbarea sau inlocuirea lui este costisitoare. De aceea, pana cand vei afla care echipament ti se potriveste cel mai bine, pentru primele ore de schi este de preferat sa utilizezi echipament de la centrele de inchiriere.

Claparii se aleg la masura piciorului.

Concret, numarul claparilor este identic cu numarul pe care il ai la bocanci. In plus,  este necesar sa fie confortabili, degetele sa se poata misca usor cand sunt stransi, calcaiul sa nu se ridice cand esti in flexie usoara.

Cursuri schi, cursuri ski, instructor schi, schi, instructor copii, schi copii, felicitydtp

 

Betele de schi – intoarse cu rondeaua in sus, in flexie usoara cotul sa aiba 900.

Schiurile cu cat sunt mai scurte cu atat sunt mai usor de manevrat. Schiurile se aleg in functie de nivelul elevului.

Dimensiunile unui schiu potrivit pentru tine sunt date de greutatea/inaltimea ta, experienta de schi, stilul de schiat, tipul partiei pe care cobori.

In cazul schiurilor carve se recomanda ca lungimea pentru incepatori sa fie pana la barbie, iar pentru schiori medii pana la nivelul nasului. Aceasta lungime este potrivita pentru persoane de talie medie. Pentru persoanele care sunt slabe/supraponderale aceasta lungime scade/creste cu cativa cm.

Un element foarte important pe care putini il iau in calcul este raza de curbura a schiului. Daca iti plac viteza si virajele rare e de preferat un schi cu raza de 16-18 m. Daca vrei sa faci viraje dese, dar sa cobori mai incet, e mai potrivit un schi cu raza de 11-13 m.

Daca partia pe care cobori e bine batuta, atunci ai nevoie de un schi mai ingust, iar daca preferi zapada afanata, ai nevoie de un schi mai lat.

Avand in vedere ca esti la inceput, iti recomand sa schiezi cu schiuri inchiriate dar sa nu iei ce se gaseste la intamplare, ci sa cauti tu dimensiunile (lungime, raza de curbura, latime varf/coada) pe care le doresti. Sunt foarte multe centre de inchiriere la oricare partie de schi si este imposibil sa nu gasesti ceva dupa placul tau.

De ce iti recomand acest lucru? Daca esti la inceput si ai conditie fizica si abilitati motrice medii, in maxim 20 de ore de schi treci de nivelul incepator. Daca treci mai departe o sa ai nevoie de alta lungime de schiuri. In plus, daca acum ti se potriveste un schiu mai lent dar mai usor manevrabil, este posibil ca mai tarziu sa ai nevoie de un schiu mai rapid.

Pentru inceput incearca cu schiuri de scurte cu raza 11-13 m si mai inguste. Mergi cateva zile cu ele, eventual incearca si altele de dimensiuni apropiate, perfectioaneaza-ti stilul de schiat, cauta-ti din nou la centrele de inchirieri schiul potrivit ca dimensiuni si abia dupa aceea cumpara-ti schiurile tale.

Sfaturi practice pentru începătorii care vin la cursurile de schi alpin

1. Îmbrăcămintea schiorului:

– colanți sau ciorapi lungi (nu lasă cute pe tibie)

– o pereche de șosete subțiri (pentru fixarea cât mai bună a clăparului)

– un polar subțire

– un tricou de lână sau sintetic (sunt materiale care lasă corpul să respire)

– pantaloni și geacă de schi (fâș) – se udă mai greu dacă ninge

– căciulă / cagulă care să permită vizibilitatea

– mănuși de fâș (se udă mai greu)

NU RECOMANDĂM: fularele, mănușile tricotate sau alte materiale decât fâș, 2 perechi de șosete sau șosete groase, alți pantaloni pe dedesubt în afară de colanți, căciulile de blană, trening sau blugi.

2. Accesorii utile: ochelari de schi / soare, șervețele pentru nas / ceai în termos

3. Alimentație corespunzătoare efortului fizic

Este important să mâncați dimineața căci veți depune ceva efort. În pauza dintre cursuri vă recomandăm odihna.

4. Cazarea e bine să o aveți aproape de pârtie și căutați să rezervați din timp

5. Echipament obligatoriu pentru schiorii medii:

– Cască de schi

– Ochelari de schi

Toți cursanții noștri vor merge cu intructorul pentru a închiria echipamentul.

Cei care au deja echipamentul cumpărat dar considerăm că nu li se potrivește, îi vom sfătui să închirieze un echipament adecvat staturii lor.

De echipament va depinde progresul în învățare în primul rând.

Chiar dacă lucrăm în grupă, fiecare cursant va avea atenția noastră și fiecare va lucra în funcție de progresul personal.

Cartea noastră de onoare ne stă mărturie pentru asta 🙂

Vă așteptăm cu mare bucurie în zăpadă, să simțiți pe propria piele satisfacția alunecării pe schiuri!

Felicia Farcaș

Instructor de schi

Animator centre de vacanță